Codul de Procedura penala - o noua decizie a CCR!
(... și zeci de întrebări ce rămân a-și afla răspuns peste ceva timp, când vom vedea decizia motivata si publicata in Monitorul oficial...)
În ședința din 7 aprilie 2021, Curtea Constituțională, cu majoritate de voturi, a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că dispozițiile art.400 alin.(1), ale art.405 alin.(3) și ale art.406 alin.(1) și (2) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale
Dispozițiile constatate ca fiind neconstituționale au următoarea redactare:
– art.400 alin.(1): „Rezultatul deliberării se consemnează într-o minută, care trebuie să aibă conținutul prevăzut pentru dispozitivul hotărârii”;
– art.405 alin.(3): „(3) Președintele completului pronunță minuta hotărârii”;
– art.406 alin.(1) și (2): „(1) Hotărârea se redactează în cel mult 30 de zile de la pronunțare.
(2) Hotărârea se redactează de unul dintre judecătorii care au participat la soluționarea cauzei, în cel mult 30 de zile de la pronunțare, și se semnează de toți membrii completului și de grefier”.
Practic, Curtea Constituțională a statuat că este necesar ca hotărârea judecătorească să fie redactată, motivată în fapt și în drept, la data pronunțării, că este neconstituțional ca instanța să pronunțe minuta (doar partea dispozitivă a hotărârii, fără argumentele acesteia), iar motivarea sa o realizeze ulterior.
Ulterior înseamnă teoretic in maxim 30 de zile, adesea însă – în practică - după 60-90 de zile sau chiar la peste 1 an de zile (inclusiv în unele dosare aflate pe rolul ICCJ).
Ce întrebări se nasc pentru profesioniștii dreptului în urma acestui comunicat al CCR? Doar câteva, „la cald”:
1. Din momentul publicării motivării acestei decizii CCR in Monitorul Oficial, textele legale declarate neconstituționale din Codul de procedura penala vor fi suspendate de drept, prin urmare, neaplicabile.
Cum se vor răsfrânge asupra caracterului executoriu al dispozițiilor din hotărârile penale dacă judecătorul ar pronunța în continuare minuta, fără a fi redactat hotărârea? Care ar fi sancțiunea procesuală și care act ar fi afectat? Ar fi nulă minuta pronunțată? Ar fi nul mandatul de executare emis în baza minutei?
Constat doar că efectele controlului de constituționalitate nu a fost extins, din oficiu, și asupra art.555 alin. (1) teza a II-a C.proc.pen. – articol care prevede că mandatul de executare a pedepsei închisorii se emite de către judecătorul delegat cu executarea în ziua rămânerii definitive a hotărârii, iar potrivit art. 552 C.proc.pen, rămânerea definitivă (în urma exercitării căilor de atac – în apel sau contestație) este legată nu de momentul redactării unei hotărâri, ci de momentul pronunțării. În mod similar, dacă hotărârea instanței de fond rămâne definitivă prin neapelare - termenul de apel fiind de 10 zile de la comunicarea minutei – ce se întâmplă dacă la acest moment hotărârea fondului nu fusese redactată?
2. Ce efecte va produce decizia CCR de astăzi asupra pronunțărilor ce vor fi fost realizate în temeiul art.405 alin. (3) C.proc.pen. , fără ca hotărârea să fi fost încă redactată?
3. Comunicatul CCR face vorbire despre admiterea excepției de neconstituționalitate și pentru motivul că pronunțarea hotărârii si punerea in executare fără să fi fost încă redactată ar lipsi persoana condamnată de garanțiile înfăptuirii actului de justiție.
Se vor limita efectele acestei decizii CCR doar la hotărârile de condamnare (cele care generează situația de „persoană condamnată”)?
Potrivit art. 396 C.proc.pen., înafara de condamnare mai există încă două soluții ce constată vinovăția inculpatului: soluția de amânare a aplicării pedepsei și soluția de renunțare la aplicarea pedepsei. Iar atunci când vorbim despre executarea unei hotărâri penale – nu ne limităm doar la situația hotărârilor de condamnare la executarea unei pedepse sau a unei măsuri educative! Dispoziții executorii într-o hotărâre penală – ce restrâng / limitează drepturile inculpatului (și, deci, în raport cu care inculpatul ar trebui să cunoască motivele în fapt și în drept) avem și în ipoteza suspendării sub supraveghere sau a amânării aplicării pedesei - când se dispune munca în folosul comunității, ori alte obligații sau interdicții; când se dispun măsuri asiguratorii, când se dispun măsuri de siguranță, pedepse complementare sau accesorii, cheltuieli judiciare etc.
4. Se vor limita doar la condamnările menținute sau dispuse în apel?
Se impune precizarea că dispozițiile vizate de decizia CCR (art.400, 405 și 406) nu vizează soluționarea apelului, ci la modul general - regulile referitoare la modul cum trebuie realizată pronunțarea hotărârilor, când se pronunță, ce se pronunță, cine și când redactează hotărârea. Aceste dispoziții constituie reguli comune și pentru pronunțarea altor hotărâri judecătorești (potrivit art. 370, în penal avem 3 tipuri de hotărâri judecătorești: sentințe, decizii și încheieri). Tot hotărâri judecătorești (încheieri) se pronunță și trebuie redactate în materia măsurilor preventive ori în materia măsurilor asigurătorii – inclusiv în faza de urmărire penală sau cameră preliminară
Am senzația ca această decizie - de altfel, perfect justificată - va genera efecte importante asupra procesului penal și asupra justiției penale în general.
Redactarea cu celeritate a hotărârii judecătorești - respectarea termenului (actual) de 30 de zile după pronunțare (în Codul de procedură penală anterior - cel din 1968 - termenul de redactare era de maxim 20 de zile - art.310 alin. 2) - s-a ignorat în mult prea multe cazuri și înainte de 2014, mai ales că termenul menționat era un termen de recomandare, fără a avea atașată o sancțiune procedurală (cel mult, o sancțiune disciplinară - CSM/Inspecția Judiciară - dacă redactarea cu întârziere ar fi o practică generalizată a magistratului respectiv). E adevărat că nerespectarea termenului de redactare a hotărârilor nu poate fi pusă exclusiv pe seama unei lipse de diligență, a unei lipse de hărnicie a magistratului judecător, fiind adesea condiționate de complexitatea dosarului - ca număr de fapte, ca număr de inculpați, ori condiționată de încărcarea excesivă ca număr de cauze per judecător la unele instanțe.
Efectul previzibil este că pronunțările vor fi amânate în penal nu doar 15 zile, ci 2-3-4 luni, cât va fi nevoie pentru ca la momentul pronunțării, magistratul judecător sa poată veni și cu hotărârea redactată.
Avocat dr. Daniel Atasiei
Toate drepturile rezervate